• Acces rutier: Dinspre Baia Mare spre Sighetu Marmației (distanța de 67 km) pe DN 18, prin Pasul Gutâi, pe ruta Baia Mare - Vadu Izei – Sighetu Marmației; Dinspre Satu Mare spre Sighetu Marmației (distanța de 100 km) pe DN 19 traseu Satu Mare - Livada - Negreşti Oaş - Săpânţa - Sighetu Marmației; Traseul dinspre Moldova spre Sighet se face trecând pe DN 18, dinspre Suceava, prin pasul Prislop (DN 18 dinspre Suceava) şi apoi prin Borşa (Borşa-Sighet 70 km) traseu Borşa-Moisei-Vişeu de Sus-Petrova-Sighet.

Cimitirul Săracilor este parte componentă a Memorialului Sighet şi se află la o distanţă de 2 km de oraş, la ieşirea spre Satu Mare. Acest ansamblu arhitectural a fost dedicat memoriei deţinuţilor politici morţi sau executaţi în închisorile, lagărele şi deportările comuniste, precum şi memoriei partizanilor ucişi în luptele cu Securitatea. Amenajarea acestui cimitir a început după anul 1997, atunci când Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei a fost declarat – prin legea numărul 95 – "ansamblu de interes naţional".

Muzeul Maramureşului este un muzeu zonal ce are ca arie de reprezentare provincia istorică Maramureşul, structura actuală încadrându-l în categoria complexelor muzeale reprezentative la nivel naţional pentru fiecare provincie istorică în parte. Acesta este un complex muzeal cu dominantă etnologică, care are o expunere pavilionară şi se află în aer liber. În cadrul acestuia potfi regăsite secţii de istorie-arheologie, istoria culturii şi memorialistică, ştiinţele naturii, galerie de artă şi mai multe conservări „in situ” ca puncte muzeale în principalele subzone ale Maramureşului.

Mai multe informaţii sunt disponibile pe site-ul propriu al muzeului: www.muzeulmaramuresului.ro.

Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei este reprezentat de muzeul situat în fosta închisoare politică din Sighetu Marmaţiei şi de Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului, care are sediul în Bucureşti. Principalul scop al memorialului este reconstituirea şi păstrarea memoriei unor popoare, în special, a celui român, cărora timp de jumătate de secol li s-a indus în conştiinţă o istorie falsă.

În anul 1897 autorităţile austro-ungare au construit închisoarea din Sighet, care, după anul 1918, a funcţionat ca închisoare de drept comun. După cel de-al Doilea Război Mondial, respectiv după anul 1945, a avut loc repatrierea foştilor prizonieri şi a foştilor deportaţi din U.R.S.S., iar în anul 1948 aceasta a devenit locul de detenţie pentru un grup de elevi, studenţi şi ţărani maramureşeni. În 1950 la penitenciarul Sighet au fost aduşi peste 100 de demnitari din toată ţara, printre care se aflau foşti miniştri, academicieni, economişti, militari, istorici, ziarişti şi politicieni, unii dintre ei fiind condamnaţi la pedepse grele, în timp ce alţii nu erau nici măcar judecaţi. Condiţiile în care erau ţinuţi deţinuţii erau insalubre, aici umilinţa şi batjocora făcând parte din programul de exterminare.

În anul 1955, ca urmare a Convenţiei de la Geneva şi a admiterii României comuniste în Organizaţia Naţiunilor Unite, a avut loc o graţiere, o parte dintre deţinuţii politici din închisorile româneşti fiind astfel eliberaţi, în timp ce altă parte dintre aceştia au fost transferaţi în alte locuri, inclusiv în domiciliu obligatoriu. Însă dintre cei aproximativ 100 de deţinuţi de la Sighet 54 muriseră deja până în acel moment. În următorii ani la închisoarea de la Sighet au mai fost aduşi şi alţi deţinuţi politici, mai ales care se aflau "în trecere" spre spitalul psihiatric din localitate. În anul 1977 închisoarea a fost dezafectată şi a intrat într-un proces de degradare, devenind fabrică de mături, depozit de sare şi, în cele din urmă, o ruină părăsită.

Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă "Marmaţia", cel mai mare festival de iarnă de acest fel din Maramureş, se desfăşoară în fiecare an pe străzile oraşului. Momentul principal al evenimentului este reprezentat de defilarea grupurilor şi ansamblurilor îmbrăcate în porturi populare, specifice zonei din care au venit, a personajelor mascate, a călăreţilor şi căruţelor împodobite de sărbătoare.