• Cu trenul: Pe ruta Cluj-Napoca - Sighetu Marmaţiei, cu plecare din Cluj-Napoca ora 15:40, sosire în Vişeu de Jos ora 20:44. Mai multe informaţii: www.infofer.ro.

• Cu maşina: Pe DN 18.

Biserica ortodoxă "Bunavestire" şi Casa parohială a bisericii "Bunavestire" (datând din 1842)

Construcţie aparţinând stilului neogotic, deţine un clopot mare datând din 1907, şi două clopote mai mici. Această biserică este numită de localnici şi „Biserica Bătrână”, fiind zidită în anul 1834 pe locul unei mici biserici din lemn, care a precedat ridicarea comunei Vişeu de Sus, conform istoricului Tit Bud. De asemenea, biserica marchează prima parohie ortodoxă din oraş, în anul 1680 fiind amintit primul preot, "popa Ionas".

Biserica romano-catolică "Sfânta Ana"

Un monument de arhitectură aparţinând stilului neogotic, aflată în centrul oraşului, biserica a fost construită în 1912, de către preotul Schiller Carol, fiind proiectată de un arhitect italian. Sculpturile şi picturile, realizate de către artişti austrieci şi italieni, completează valoarea artistică a monumentului. Biserica este flancată de un cimitir realizat pentru soldaţii armatei Austro-ungare şi germane, căzuţi în primul război mondial şi o capelă.

Muzeul de Etnografie şi Istorie şi Centrul de Meşteşuguri – fostul Spital public "Irina" (construit la sfârşitului secolului XIX)

Muzeul de Istorie şi Etnografie deschis în 2003, este structurat pe două niveluri şi adăposteşte peste 1.100 de piese. La parter sunt expuse obiecte, documente şi fotografii care prezintă istoria zonei. La etaj, spaţiul găzduieşte o expoziţie etnografică şi obiecte de cult specifice Maramureşului. Muzeul oferă o perspectivă asupra tradiţiilor şi obiceiurilor zonei.
Adresa: Vişeu de Sus, Str. Libertăţii nr. 7, Telefon: +40 745.631.787, E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Casa "Pop Simion"

Construcţia care adăposteşte astăzi Sediul Primăriei şi al Consiliului Local al Oraşului Vişeu De Sus, era fosta administraţie a moşilor lui Pop Simion, şi datează de la începutul secolului al XX-lea.

Parcul Natural Munţii Maramureşului

Situat în nord-estul judeţului Maramureş, Parcul Natural Munţii Maramureşului are o suprafaţă de 148.850 ha şi este cel mai mare parc natural din România. Partea centrală şi cea mai inaltă a lanţului muntos traversează parcul de la nord-vest la sud-est şi cuprinde cele mai reprezentative vârfuri: Pop Ivan (1937 m), Farcău (1957 m, cel mai înalt din Munţii Maramureşului), Mihăiescu (1918 m), Pietrosu Bărdău (1850 m), Toroiaga (1930), Jupania (1853 m), Fântâna Stanchii (1726 m) şi Cearcănu (1846 m).

Relieful montan al parcului este foarte variat, în funcţie de modul de formare şi de era geologică în care s-a format. Astfel, regăsim aici relief glaciar, periglaciar, vulcanic, structural precum si zone cu relief dezvoltat în roci cristaline şi calcare. Tocmai datorită diversităţii şi importanţei formelor de relief de aici, în parc există patru arii protejate: Stâncăriile Sâlhoi-Zâmbroslavile (5 ha), Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsânii (800 ha), Farcău-Vinderel–Mihailecu (100 ha) şi Poiana cu narcise Tomnatec-Sehleanu (100 ha). Pe lânga acestea, în zona se găsesc peste 30 de peşteri de dimensiuni reduse precum şi câteva cascade.

Flora este reprezentativă pentru Carpaţii Orientali şi include un număr mare de plante endemice Carpaţilor precum şi multe specii rare sau protejate prin lege (arnica, bulbucul de munte, floarea de colţ, papucul doamnei, campanula, roua cerului.

Fauna este şi ea foarte bogată, cu un număr mare de elemente rare, protejate şi endemice (ursul carpatin, râsul, nurca, lupul, marmota, mistreţul, vidra, cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn, codobatura, acvila de munte, uliul, mierla, corbul, ierunca).

Râurile şi lacurile din Parcul Munţii Maramureşului adapostesc specii foarte rare în ţară sau endemice zonei: lostriţa, păstravul, scobarul, lipanul, cleanul dungat.

Aflat în inima Maramureşului istoric, oraşul Vişeu de Sus este o localitate reprezentativă pentru acesta, atât prin perspectivă istorică, cât şi prin bogăţia de tradiţii şi patrimoniul cultural. Parte a unei zone etnografice care păstrează mai multe legende, credinţe şi tradiţii decât întreaga zonă a Maramureşului, Vişeu de Sus este un exponent semnificativ pentru vatra maramureşeană, cele două elemente cheie: "apa" şi "lemnul", fiind definitorii atât pentru aspectul general al urbei, cât şi pentru meşteşugurile tradiţionale.

Bogăţia pădurii din munţii care străjuiesc oraşul îşi pune amprenta asupra vieţii locale, fiind parte integrantă din cultura şi civilizaţia comunităţii, prelucrarea lemnului fiind o ştiinţă profundă care a marcat arhitectura locală. Localizarea în centura de munţi, relativ izolată de restul ţării, prin condiţiile de relief tipic montan, zona a păstrat unele aspecte tradiţionale ale vieţii maramureşene, influenţele dezvoltării moderne resimţindu-se mai târziu decât în alte zone.

Prima menţiune documentară a localităţii apare în lucrarea "Diplome maramureşene din sec. XIV-XV", de Ioan Mihaly de Apsa, 1900, sub forma "ambele Visae" (Vişeu de Jos şi Vişeu de Mijloc), dăruite de regele Ludovic voievodului Balk de Maramureş. Denumirea comună a celor 2 localităţi se datorează faptului că sunt întemeiate de către aceleaşi familii.

Festivalul Naţional de Satiră şi Umor Zâmbete în Prier

Data organizării: ultimul week-end din aprilie

Concursul se desfăşoară pe trei secţiuni: epigrame pe teme date, parodie şi volum de umor (epigrame, fabule, proză scurtă, etc). În cadrul festivalului sunt organizate şi diverse manifestări complementare concursului propriu-zis: recitaluri umoristice, turniruri epigramatice, lansări de carte şi reviste, vizite la obiective turistice din împrejurimi. Mesajul acestui festival este: "Umorul este cel mai eficient şi adevărat uman mijloc de socializare" şi se adresează unui public intelectual, care ştie să aprecieze subtilităţile pe care scrierile de acest gen le conţin.
Unul dintre punctele forte este constituit de faptul că festivalul reuşeşte să aducă la Vişeu nume de cel mai înalt nivel în domeniu, atât ca participanţi, cât şi ca juriu, ceea ce permite accesul publicului la cele mai bune creaţii literar-umoristice.

Festivalul Naţional de Literatură şi Folclor Armonii de primăvară

Data organizării: ultimul week-end din mai

Festivalul este împărţit în două mari secţiuni, literatură şi folclor, şi se desfăşoară în această formulă încă de la prima ediţie.

Ziua Literaturii are în centru festivitatea de premiere a unui concurs de creaţie literară, debut în poezie (volum în manuscris) şi volum de poezie. Prima parte se adresează în special tinerilor, elevi şi studenţi. Concursul de volum în manuscris este deschis tuturor creatorilor, fără limită de vârstă, care nu au debutat încă în volum. De asemenea, se organizează şi un concurs de volume de poezie publicate de la ediţia precedentă. Acesta este deschis tuturor creatorilor, membri sau nu ai Uniunii Scriitorilor. Mese rotunde şi dezbateri pe teme literare, la care participă scriitori din Bucureşti, Cluj-Napoca, Baia Mare, Satu Mare, Bistriţa, vin să completeze această manifestare.
Ziua Folclorului debutează cu o paradă a portului popular (centrul oraşului), urmată de un spectacol folcloric susţinut de ansambluri folclorice din mai multe județe ale țării. Transmitem publicului vişeuan ideea de "unitate în diversitate" a culturii româneşti, prin alăturarea cântecelor şi jocurilor din diferite zone etnografice ale ţării, aduse de ansambluri folclorice şi interpreţi reprezentativi.

În ciuda concepţiei conform căreia folclorul nu atrage tinerii, putem spune că, în cazul nostru, tinerii sunt unul dintre publicurile căruia ne adresăm, atât în ceea ce priveşte actul artistic în sine, cât şi în virtutea întăririi în conştiinţa acestora a sentimentului de apartenenţă la valorile tradiţionale ale Maramureşului istoric. Însă putem afirma că acest gen de manifestare răspunde nevoilor unei categorii foarte largi de public, de toate vârstele.

Tabăra Internaţională de Pictură Impresionism pe Valea Vaserului - proiect din cadrul cooperării descentralizate Vişeu de Sus-Croissy sur Seine, Franţa

Data organizării: jumătatea lunii iulie

Tema taberei a fost aleasă ţinându-se seama de considerente de natură artistică, turistică, de patrimoniu, etc. Astfel, cooperarea cu autorităţile locale şi elita culturală a unuia dintre cele mai importante centre ale Impresionismului mondial, (Croissy-sur-Seine), interesul deosebit al acestora de a participa la o astfel de tabără, în care maniera şi stilul impresionist să fie transpuse de pe malul Senei pe malul Vaserului, toate acestea ne-au îndreptăţit să ne axăm pe impresionism.
Pictori din România, Franţa, Germania, Ucraina, dar şi invitaţi din alte ţări, imortalizează în pictură realitatea Vaserului. Ne axăm pe dialog intercultual, pe accentuarea aportului valorilor culturii româneşti şi, în acelaşi timp, armonizarea acestora, la cultura europeană.

• Traseul cu trenul cu ecartament îngust pe ruta Vişeu de Sus - Staţia CFF Făina şi retur, cu durata de o zi, în acest sens fiind amenajată pentru turiști platforma industrială Vaser;
• Traseul cu plecare din Poiana Novăț – Novicior, urcare pe Vf. Greben, culmea Obcioarei, coborâre la borcut, urcare la fostele băi de la Novicior şi întoarcele la staţia CFF Novicior, cu durata de o zi;
• Drumeție pe parcursul a 2 zile cu plecare din Staţia CFF Novăţ, megând pe linia CFF până la Ihoasa – Râpi – Roşu (înnoptare în cort), cu urcare pe Preluca lui Gotan, Picioarele Gradului, Vf. Toroiaga, Vf. Ţiganu şi întoarcere spre Măcârlău (pe Vaser);
• Traseul drumeție între Novicior – Băi, Plaiu Popii, Preluca Pipei şi coborâre la CFF Făina;